Voluntariatul meu în Bali

Voluntariatul meu în Bali
Daiana
by

Tocmai mi se termină cele două săptămâni de voluntariat în Bali, Indonezia. A fost prima oară când am făcut voluntariat în afara țării, prima oară când am interacționat așa de aproape cu o cultură total diferită de a noastră. Un prieten mi-a spus că trebuia să fac asta la 20 de ani, nu acum. Sincer, îmi pare rău că nu am știut atunci că pot face așa ceva, însă mă bucur că am făcut-o acum.

În cele două săptămâni, am făcut activitățile zilnice la o grădiniță, într-o clasă cu 21 de copii de 6 ani. Am vorbit în engleză, cu tare mult nonverbal, iar uneori ceea ce ziceam era tradus de educatoare (din puțina engleză pe care o știa) sau de unul dintre coordonatorii programului.Voluntariat 3

Am aflat despre International Volunteer HQ, de la o prietenă. Am ales ca program Kindergarten foooarte ușor, din motive lesne de înțeles. Am ales Bali pentru că am vrut să fie un context total diferit de cel pe care îl știu (plus, că am vrut să combin povestea asta și cu o vacanță). Am ales Lovina, pentru că e zonă  puțin turistică.

Am ajuns aici seara, pe întuneric,  după alte 4 zile petrecute cu turiști, într-o zonă de sărăcie combinată cu resorturi.  Am început sejurul cu un atac de panică :). Șopârle mici, șopârle mari, broaște, tot felul de insecte… un pic prea bruscă comuniunea cu natura. Camera… condiții de hostel. Foarte repede mi s-a ascuțit auzul și am început să disting enorm de multe sunete. Acum zâmbesc și mi se pare tare funny, dar prima noapte a fost groaznică. Între timp m-am obișnuit, iar locul, pe lumină, arată tare fain.

În fiecare duminică sosesc voluntari, sâmbăta pleacă cei care își termină programul. În prima săptămână, am fost 12 voluntari, în a doua 16. Vârste de la 18 la 60 de ani, majoritatea tineri. Povestea e coordonată de o puștoaică olandeză de 24 de ani pe care am ajuns să o admir de numa’. Mai are 3 oameni coordonatori, un bucătar și o femeie la curățenie. Coordonatorii fac totul, de la șofat la programul educațional, de la lecția de bahasa (limba oficială în Indonezia) la relația cu școlile.

În Lovina, voluntarii pot preda la grădiniță, pot preda engleză la școală, după orele de școală, pot face Health Education la școală, construcții (un tip a vopsit ușile și gardul de la școală în ăstea 2 săptămâni) sau Turtle Conservation.

Am întrebat câțiva voluntari de ce au venit aici și ce au învățat din experiența asta, așadar…

J, 25 de ani, Canada, Health Education, 2 săptămâni

E studentă, va deveni asistentă medicală. A venit pentru că avea nevoie să facă pentru școală un proiect de genul acesta (Health Education în altă țară).

R, 25 de ani, USA, Health Education, 2 săptămâni

Lucra într-un laborator de analize medicale. Și-a dat demisia pentru a călători. Va merge în Europa pentru 4 luni jumate. A venit pentru că voia să facă ceva meaningful în călătoria asta lungă. A ajutat-o să aprecieze altfel oamenii și cultura din Bali, este mult mai recunoscătoare pentru ce are acasă.

T, 22 de ani, Franța, Construcții, 2 săptămâni

Este student, e în vacanță, călătorește singur, nu îi place să nu facă nimic în vacanță. A mai făcut voluntariat anul trecut, în Columbia – a predat engleză  într-un centru de Rehab pentru adolescenți. Crede că genul acesta de experiență „makes you grow”, te ajută să îți dai seama că ești norocos când compari condițiile de viață ale altor oameni cu ceea ce ai tu.

V, 18 ani, Elveția, Teaching English, 4 săptămâni, apoi Turtles Conservation 2 săptămâni

În august va începe să lucreze într-un showroom auto. Mama ei nu a lăsat-o să nu facă nimic până atunci, așa că a venit în Bali. După programul de voluntariat va călători o lună. A primit bani și de la mama ei, dar mai mult de jumătate sunt strânși de ea, lucrând într-un bar.

T, 20 de ani, Germania, Kindergarten and Teaching English, 7 săptămâni

Are 1 an liber înainte să înceapă școala (educația copiilor cu dizabilități). Voia să călătorească, dar și să prindă experiență în lucrul cu copiii.

Voluntariat 2F, 20 de ani, Germania, Kindergarten and Teaching English, 3 săptămâni

Înainte de a veni aici a făcut voluntariat în Thailanda 2 săptămâni și se va întoarce acolo pentru încă 6 săptămâni. În Germania e un fel de ucenic plătit în HORECA. A venit pentru că voia o pauză de acasă și pentru că voia experiențe noi singură. Inițial i-a fost teamă să fie singură. “At home I know everything, here I have to learn everything. I can do everything now. Emotional, I am more with me.”

S, 29 de ani, Germania,  Kindergarten and Teaching English, 5 săptămâni, Turtle Conservation, 3 săptămâni

Voia vacanță, dar nu îi place să nu facă nimic în vacanță.”It helps to open my mind. You can see the real life. I also wanted a break. At home everything was so complicated and I wanted to get out.”

M, pensie, USA, Teaching English, 3 săptămâni

A fost profesoară, director de școală, implicată în tare multe proiecte educaționale nu doar pentru copii, ci și pentru dascăli și părinți. Inspirație maximă pentru mine. Voia să călătorească „with a purpose”. Am fost la o lecție ținută de ea, mi-a plăcut tare mult. La final, a făcut cadou fiecărui copil din clasa un pachet cu rechizite și un dicționar.

Ce am învățat eu din experiența asta?

Clar să fiu și mai recunoscătoare pentru că m-am născut și pentru că am trăit într-un context care mi-a dat niște posibiltăți pe care nu le-aș fi avut în orice zonă a lumii.

Că vesticii ăștia știu să dea lumii, să își crească copiii fain, să umble și să învețe din asta.

Că e groaznic să îți fie frică :). Că creierul ăsta al nostru este miraculos. S-a resetat complet. Acum asta e noua mea realitate. Aș  fi putut sta oricât, fără să mai îmi fie frică sau scârbă, să merg la grădi, iar apoi să vin să îmi pregătesc activitățile, să nu vorbesc la telefon și să nu răspund la mailuri (asta mi-a plăcut maxim).

Că e fain să călătorești cu scop, să combini vacanța cu ceva meaningful.

Că pentru o femeie singură e safe să călătorești așa, plus că poți socializa foarte ușor.

Pe plan profesional, am învățatat tare multe, dar despre asta, un articol separat.

Am înțeles cu totul altfel oamenii de aici, într-un mod în care cu siguranță nu aș fi putut să îi cunosc dacă eram doar turist. Plec de aici plină într-un mod fain, recunoscătoare, conștientă că lumea asta e mult mai mare și mai diferită decât ce știm noi, dar în același timp  mult mai asemănătoare decât am crede.

voluntariat

(Am scris articolul chiar în dimineața în care am plecat de-acolo)

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *